În atenția firmei Orange România,
În atenția Oficiului pentru Protecția Consumatorului,
Subsemnatul Drăjan Marius-Christian, posesor al C.I. seria RX, numărul 291xxx, și al numărului de telefon cu abonament 0748915xxx, din rețeaua Orange, vă aduc la cunoștință următoarele: Citeste mai mult »
Un nou reportaj al meu în Lumina: link.
Doamne,
întoarce la bunătate
și la rugăciune
și în Căile Tale
pe toți vrăjmașii mei
și pe toți prietenii mei
și pe mine însumi.
Îndreaptă tot răul
pe care l-am făcut eu
în această viață
cu voie sau fără de voie.
Apără-mă pe mine în tot locul și în tot ceasul
și ajută-mi în toate lucrurile mele bune.
Și îndreaptă, Doamne, toate lucrurile mele spre bine.
Curățește și vindecă,
mintea și sufletul și trupul meu
care sunt bolnave.
Și nu mă lăsa
să mai cad vreodată în păcat.
Amin.
CLICK pe poze pentru mărire.
Am fost pe drumuri și iar pe drumuri. Și cînd s-au terminat toate aceste drumuri au început altele. Voi mai avea liniște vreodată? Îmi va mai fi bine vreodată?
(O să am vreodată pace, liniște, mulțumire sufletească?
Am avut așa ceva vreodată?
Doamnă, varsă mila Ta asupra mea
și dă-mi mie acestea…)
Am dormit noaptea la Bicaz, într-un frig cumplit.

Lacul Bicaz dis-de-dimineață
Am prins un răsărit superb lîngă Ceahlău:


Apoi am fost la Mănăstirea Petru Vodă, am citit afișele de pe porți și m-am speriat. Părintele Iustin Pârvu crede că vremea din urmă e foarte aproape.


Înainte de asta… Am ascultat o predică foarte frumoasă a Mitropolitului Ardealului, Laurențiu Streza, la Sîmbăta. Un exemplu pe care l-a dat ca să ne pună în minte faptul că uniunea între soț și soție e dincolo de mintea oamenilor. O iapă e împerecheată cu o zebră mascul, dar nu rămîne grea. Împerecheată apoi cu un armăsar, naște un mînz cu dungi de zebră. Ea era deja, în economia divină, soața masculului zebră… Un experiment care Preasfinția Sa certifică a fi absolut real… O pledoarie științifică pentru fidelitate.

V-am mai arătat icoana plîgătoare a Măicuții Domnului de la Mănăstirea Sfinții Martiri Brâncoveni?

Citeste mai mult »
Întrebările mele sînt tari ca piatra
și înțepătoare ca niște arici…
nu știu care o să-mi fie soarta,
mi-e frică și nu știu unde o să plec de aici.
Cred în Domnul Iisus și în Calea Sa, dar aș vrea,
dacă se poate, un pic de bine și aici, pe pămînt,
loviturile necuratului le mai duc și nu prea,
îs ca o frunză zbuciumîndu-se în urma trenului, în vînt.
Nikolaj Velimirović, tu ești mare sfînt al sîrbilor,
iar sufletul meu e sîrbesc pe jumătate…
De ce sînt atît de fragil în fața oamenilor?
Cum să fac primul pas în ceea ce va fi mai departe?
Întrebările mele sînt tari ca piatra
și înțepătoare ca niște arici…
nu știu care o să-mi fie soarta…
Răspunde-mi, Nikolaj Velimirović!