Când se-ntoarce Făt-Frumos?

”Unde-a plecat, călare, Făt-Frumos?
De nu se mai zărește nicăierea,
Oricât și-ar pune soarele puterea,
Oricât s-ar pogorî luna de jos?

Tudor Arghezi

Când se-ntoarce Făt-Frumos,
biciul Domnului Hristos?
L-ați văzut trecând prin noapte
cu cămașă albă-n spate?

L-ați văzut pe drum în jos,
sub cer cenușiu, pufos?
Pe la școala de cătane,
unde-s nopțile amare?…

La Izvorul Muntelui,
la groapa Părintelui,
unde toate câte-au fost
iar-au căpătat un rost?…

Când se-ntoarce Făt-Frumos?
L-a ucis un domn câinos
la o margine de drum
într-al ceții nopții fum?

Făt-Frumos, când te-ntorci
ca să-i vezi pe-acești netoți,
ca să vezi boarfe cornute
cum ne pun semne de iude?

Căpitane, când te-ntorci,
ca să vezi a tale oști
răstignite la Aiud,
jos, în beciul fără fund?…

Ca să vezi oștile tale,
tinere, cu viața-n cale,
răstignite la Pitești
de sălbatici nefirești?

Ce e românesc nu piere,
însă geme de durere.
Am fost staul Domnului,
suntem coada iadului.

Doar masoni și securiști…
Căpitane, vino-aici
ca să vezi cum ară naiba
țara strânsă-n gard cu șaiba.

De la Tâncăbești din vale
ieși în noapte pe cărare
să vezi țara dumitale
cum se tânguie de jale.

Și de jale, și de dor,
că s-a dus al ei fecior.
De jale și chinuri grele
c-o mușcă năpârce rele.

C-o mușcă până la os…
”Când se-ntoarce Făt-Frumos?”,
tot suspină din băiere.
”Când s-a da el jos din stele?”

Vino iară, Făt Frumos,
din albastrul lăcrămos,
ca să-nveți băieți și fete
să doinească pe-ndelete.

Ca să-nveți prunci și bătrâni
rânduiala din străbuni.
Ca să-nveți om și muiere
că ce-i din Hristos nu piere.

Vino iară, Făt-Frumos,
bici al Domnului Hristos!
Ca să biruim în cer,
ca tine, făcuți din fier.

Notă: Am restabilit poezia mea despre Corneliu Zelea Codreanu, pe care o scosesem de pe blog. O republic cu un amendament: răzbunarea nu e de la Hristos și nici să ridici viața cuiva nu e de la Hristos. Trebuie distrus păcatul, nu păcătosul, asta ne-a învățat Domnul.
Să ne gândim totuși la contextul în care au avut loc acele fapte : eram cotropiți de evrei, în multe orașe ale Moldovei erau mai mulți evrei decât români, și doar ei aveau acces la educație superioară… Oricât de primitor ar fi un popor, ce se întâmpla atunci era exagerat. Ca și ceea ce se petrece acum, când nu mai scăpăm de acești comuniști și securiști și masoni și de urmașii lor.
Corneliu Zelea Codreanu e un model de credință, patriotism și jertfă. E de admirat cu atât mai mult cu cât nu a căutat cu orice preț o victorie în lumea aceasta, știind că adevărata victorie a Mișcării Legionare poate fi obținută doar dincolo de moarte:

”Țelul final nu este viața. (…) Acest moment final, „învierea din morți”, este țelul cel mai înalt și mai sublim către care se poate înălța un neam.”

”Neamul este deci o entitate care își prelungește viața și dincolo de pământ. Neamurile sunt realități și în lumea cealaltă, nu numai pe lumea aceasta.”

Anunțuri
Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s