Monthly Archives: Ianuarie 2014

Adresare a Lavrei Poceaev către Patriarhul Rusiei

Extraordinar! De acum un an: citiți. Într-o prorocire făcută de Însuși Domnul unor copii se zice că Lavra Poceaev va rămâne în dreapta credință până la Sfârșit… Am copiat adresarea aici, ca să se păstreze: Citește în continuare

Anunțuri

Părinte Arsenie…

Părinte Arsenie,
să ne duci la Sfințenie!

Să ne iei pofta strânsului,
să ne dai harul plânsului,
să dai foc nopții patimilor,
ca să luăm calea lacrimilor.

Părinte Arsenie,
să ne duci la Sfințenie!

Să vedem cele rele din noi,
să găsim al Iubirii trifoi,
să dăm loc Nemuririi din toate
ca să-ndrepte ale noastre netoate.

Părinte Arsenie,
să ne duci la Sfințenie!

Să ne strângi în a ta rugăciune,
să ne-aprinzi al Iubirii tăciune,
să ne treci pe noi vămile toate
de aici și din moarte.

Părinte Arsenie,
să ne duci la Sfințenie!

Floarea de Zăpadă

Meșterită-n Ceruri, cu o artă fină,
floarea de zăpadă-i floare de lumină
trecută prin ghețuri, chiciuri și alene
așezată-n albe, tinere troiene.

Floarea de zăpadă-i floare îngerească.
Mirele din Ceruri s-o blagoslovească!

Meșterită-n Ceruri, de la Început,
floarea de zăpadă e ceresc sărut.
Ea îmbracă lumea într-o haină pură
și păstrează vatra tinei la căldură.

Floarea de zăpadă-i floare îngerească.
Mirele din Ceruri s-o blagoslovească!

Floare de zăpadă i-un exemplu bun
al celor pe care nu știu să le spun.
În plutirea-i albă pare că se roagă
să avem cu toții suflet de zăpadă.

Floarea de zăpadă-i floare îngerească.
Mirele din Ceruri s-o blagoslovească!

Frigul

Frigul ne-a cuprins pe neașteptate,
era bine, era cald, aveam de toate,
aproape că ne credeam stăpâni pe acest pământ,
când a fost deschis al gheții mormânt…

Fără Tine, Doamne,
suntem doar picturi pe o fațadă…
Încă treizeci de grade
și vom muri toți, acoperiți cu zăpadă.

Încă treizeci de măsuri de frig
și ne vor îngheța oasele în al morții Parâng,
pe loc, fără tăgadă,
cuprinse-ntr-a nopții nopților nadă.

Încă o răsuflare a vântului bocnă
și-am fi fost mai reci ca pereții de ocnă,
focul ar mai fi-ncălzit doar pân` la buza vetrei
și s-ar fi lăsat în noi răcoarea pietrei.

Frigul ne-a cuprins pe neașteptate,
cum va fi și Ceasul când se vor ști toate.
A venit o boare de ger și ne-a amintit
cât de mic e omul pe acest pământ.

Îndreptare

Florinei Latiș, lui Andrei Bodiu, lui Alexandru Cistelecan,
lui Virgil Podoabă, cei care cunosc povestea
din spatele acestei poezii

Ce frumos! Ce frumos! Ce frumos!
Să fii alături de Domnul Hristos!
El să-ți ierte toate căderile în păcat
și să-ți dea sângele Său minunat!

Ce bine e să nu mai ai ură!
Ce frumoși sunt munții în a zăpezii căldură!
Cum sticlește apa Humorului de sub lespezi de gheață!
Ce bine trebuie că e în cealaltă, în Ascunsa, în Adevărata Viață!

De pe bloguri adunate și iară pe bloguri date (4 sau 5)…

Sfântul Ignatie Briancianinov – Despre Mântuire: citește.

Ștefan Popa – Despre numărul fiarei și acordul Schengen: citește.

Părintele Rafail Noica – Despre puterea Cuvântului: citește.

Fratele Vasile – Despre o unire făcută sub conducerea masonilor și nu a domnitorului ortodox Mihai Viteazul, cum ar fi fost bine să fie: citește.

Tot Fratele Vasile – Despre câteva vorbe ale lui Mihai Eminescu – ”Desprețuind Biserica noastra națională și înjosind-o, atei și francmasoni cum sunt toți, […] românul ajunge a se simți străin în țara sa proprie”: citește.

FrontPressul – Despre opoziția unora la a pune numele lui Petre Țuțea unei străzi de la Timișoara: citește.

O nouă luare de poziție în ”cazul Petru Vodă”

Fratele Gabriel și-a expus și el poziția: citiți.

Am încercat să vă țin la curent cu întreaga poveste: citiți.

Sfatul meu pentru cei doi priviți ca ”recalcitranți”, dacă pot spune așa, Fratele Gabriel și Părintele Teodot, e să își caute altă mănăstire. Undeva în Pateric se spune: ”Dacă nu ești iubit într-un loc, pleacă, pentru că acolo nu vei spori”. Poate mai sunt mănăstiri care țin piept nebuniei de azi. Sihăstria Rarăului, de pildă?

Precizez că nu le împărtășesc punctul de vedere în  privința dezgropării Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Dacă el a interzis acest lucru, atunci nu trebuia dezgropat. Dar măsurile luate împotriva gestului lor, un gest de evlavie, până la urmă, și ura aferentă acestor măsuri, mi se par ciudate.

Cum facem un bordei cu vatră în pădure

Pentru alte materiale legate de acest subiect a se vedea pagina CUM VOM TRĂI ÎN MUNȚI

Există diferite filmulețe care prezintă tehnici de supraviețuire. Din păcate, majoritatea lor nu sunt adaptate realităților României. În unele ”supraviețuitorii” se bazează pe canoe și hamace sofisticate, în altele pe panouri solare și pompe de apă.

Vă prezint un filmuleț util (în trei părți) despre cum ne putem face un adăpost cu vatră în pădure. Băiatul din filmare construiește acest adăpost în două zile. Trebuie urmată procedura lui, dar clădit un pic mai atent și mai durabil (cu lemne mai solide și mai bine fixate, cu o groapă mai adâncă etc).

Este nevoie de: o secure (20 lei), un hârleț (30 lei), patru metri de sfoară (1 leu). Un fierăstrău (15 lei) poate fi foarte util. Tânărul prezentator folosește și o roabă (90 lei). Dar se poate foarte bine și fără ea. O curea care să strângă la un loc lemnele mai lungi și câțiva saci de rafie (un leu bucata) suplinesc fără probleme roaba. Sfoara se poate obține, prin lăsare în apă și decorticare a cojii din tulpinele mai multor plante (cele mai cunoscute sunt inul și cânepa, dar se poate încerca și cu altele). Sau, dacă acestea lipsesc, sfoara poate fi înlocuită de tulpini ale plantelor cățărătoare – așa-zisele ”liane”. Deci, bordeiul prezentat se poate face pornind de la zero.

Totuși, e bine să aveți măcar chibrite. (Sau brichete, amnar etc) Se poate obține foc și frecând două bețișoare uscate într-un mănunchi de iarbă uscată, dar durează, iar mijloacele de aprins focul sunt ieftine. (Atenție, ele trebuiesc păstrate la loc uscat – într-un borcan închis, de pildă.) La lipitul vetrei, dacă nu avem ciment/mortar sau argilă pură se pot folosi paie amestecate cu noroi obișnuit sau alte amestecuri de tip chirpici. Pentru vatră mai trebuie un grilaj de fier sau doi-trei metri de sârmă mai tare din care să se facă un asemenea grilaj. Se poate și fără, dar acel grilaj, în afara funcțiilor de protecție, mai poate fi folosit și ca loc de gătit.

Pentru cei care nu știu engleză: la sfârșit se face fum în bordei ca să iasă toate insectele din el. Trebuie să vă faceți adăposturile într-o zonă în același timp greu accesibilă și cu acces la o sursă de apă. E bine să le construiți sub niște brazi sau molizi înalți, așa încât fumul să nu fie vizibil de departe. Poate la marginea unui luminiș sau a unei mici poieni.

Strângem pietre, bețe/vreascuri și frunze (sau crengi de brad), săpăm o groapă de dimensiunile bordeiului, iar apoi facem ce face băiatul acesta în cele trei filmulețe de mai jos (dimensiunile bordeiului trebuie stabilite de fiecare, în funcție de necesitățile sale, dar și în funcție de puterea de încălzire a vetrei). ATENȚIE, băiatul nu construiește un bordei foarte durabil. Noi trebuie să folosim lemne mai multe, mai zdravene și mai bine fixate, mai multă sfoară, poate și cuie, mai multe pietre, o groapă mai adâncă, mai mult material de lipire :

Pentru alte materiale legate de acest subiect a se vedea pagina CUM VOM TRĂI ÎN MUNȚI

Citește în continuare

Să ne pregătim – vor urma lucruri groaznice

Familia Olenici de la Horodnicu de Jos este amenințată că își va pierde cei cinci copii dacă nu îi lasă la școală. Deși capul familiei are o părere mai ”originală” în privința religiei și a Credinței, merită să citiți această știre.

De ce? Pentru că asta se poate întâmpla cu toate familiile care refuză actele biometrice și nu își găsesc un refugiu bun.

Se cam apropie vremea muceniciei. Părintele Ioan de la Sihăstria Rarăului vorbește, chiar în contextul discuției despre actele biometrice, despre mucenicia Sfântului Constantin Brâncoveanu și a copiilor săi:

Prin moarte vom învinge !

lui Daniel Focșa, Irinei Bazon, lui Horia Gârbea,
lui Ovidiu Hurduzeu, avocatului Gheorghe Vrânceanu-Peștera 
și aviatorilor lor

Vin vremuri grele, iz de închisori
se simte pritocind străzile noastre.
Ninsorile nu ne mai sunt ninsori,
iar stelele nu ne mai sunt albastre…

Vin vremuri grele. Cei aleși vor sta
privind minciuna-n ochi, cu forța Vieții.
Vor părăsi lumea de mucava,
să fie lângă Domnul Tinereții.

Vin vremuri grele, glas de pocăință
va răsuna din uliți și din curți,
din mănăstirile trecute în neființă
se vor întoarce la Lumină mulți.

Vin vremuri grele, într-a lumii noapte
ne vor urca pe tronuri o momâie,
slugoiul pierzătorului, ieșit din Moarte,
ce se va semeți chiar până la Tărie.

Dar Domnul va zdrobi cu vorba Sa
lucrare-acestor iude ticăloase,
va prinde lumea și-o va scutura,
chemând la viață adormite oase.

Vin vremuri grele, dar vom birui
căci Domnul a învins semnul viclenei,
iar noi suntem acum ai Săi copii
pe care nu-i va da lucirii Gheenei.

Vin vremuri grele, însă vom învinge,
de nu vom accepta al fiarei semn.
Vin vremuri grele, Maica noastră plânge
din chipurile ei sădite-n lemn.

Vin vremuri grele, însă întristarea
de-o clipă de pe suflet va pieri.
Căci noi suntem aleșii, suntem sarea,
sămânța ce din moarte va rodi.

Să ne amintim

Citiți și: Actele biometrice și lepădarea Credinței

Un preot rus vorbește despre actele biometrice și conducerea satanistă a lumii, iar o îndrăcită îi dă răspunsuri:

https://yanush.wordpress.com/2013/10/02/uluitor-un-preot-rus-spune-adevarul-despre-lumea-de-azi-iar-o-indracita-ii-da-raspunsuri/

Pietre peste casa mea

În noaptea de sâmbătă spre duminică, noapte în care mulți tineri din Humor și din împrejurimi se duc prin barurile din oraș, pe la ora unu și jumătate, doi tineri gălăgioși se opresc în fața casei mele. După o discuție între ei, cu glas destul de tare, se produce un zgomot puternic. Mișc draperia ca să văd ce se întâmplă, iar în același timp aud ”Ți-am spus, când e lacătul, nu e acasă” (un amănunt, de altfel, foarte exact în privința prezenței mele acasă), iar tinerii pleacă grăbiți, traversând strada, (ca să rămână) cu spatele către mine. Unul dintre ei are o geacă albă. Cumva, după siluete și îmbrăcăminte, îmi pare că sunt țigani.

Duminică cred că văd ce au facut acei tineri – au aruncat în hornul casei mele cu o piatră, care, după ce o fi lovit  hornul o fi lovit și tabla de pe acoperișul unui vecin. O bucată din tencuiala hornului a rămas pe acoperiș. Dar hornul nu pare să fi fost lovit doar o dată, sâmbătă noaptea. Când m-am întors din Belgia, un vecin mi-a spus că mi se desprinsese burlanul de scurgere, așa că a rugat el pe cineva să îl prindă la loc. Burlanul era bine fixat, pentru că scurgerea a fost modernizată de curând, odată cu fațada. Așa că trag concluzia firească: cineva vine noaptea (cred că sâmbătă noaptea, cu prilejul bețivănelilor din târg) și aruncă pietre în casa mea. Dar le aruncă în așa fel încât rezultatul să nu pară o răzbunare sau un act samavolnic, ci totul să ducă la o pagubă precisă, calculată – a se vedea imaginile de mai jos. Citește în continuare

Înștiințare a Mănăstirii Petru Vodă

Citiți și: Actele biometrice și lepădarea Credinței

A apărut acum un alt comunicat al Mănăstirii Petru Vodă, numit Înștiințare, a cărui idee de bază e că primul comunicat nu reprezintă poziția mănăstirii, dar în care se repetă acuzațiile din acel comunicat, exact împotriva celor doi așa-ziși ”agenți ai securiștilor”. Înainte de aceasta a mai apărut și un interviu în care Părintele Stareț Hariton Negrea afirmă că Monahul Filotheu nu e autorul primului comunicat, pentru că acesta era la masă când acel comunicat a apărut pe site. Am încercat să vă țin la curent cu întreaga poveste: citiți. Pe blogul Fratelui Vasile găsiți toate întrebările care ”se pun”: iată.

Comunicatul Mănăstirii Petru Vodă

Citiți și:  Actele biometrice și lepădarea Credinței

A apărut comunicatul oficial al Mănăstirii Petru Vodă. Iată și detaliile disputelor din ultimele zile. Sunt multe neclarități. Revin luni.

Drumul Crucii: 17 Martie – 19 Aprilie 2014

Numesc „Drumul Crucii” un pelerinaj pe care îl voi face, cu binecuvântare:

– pentru iertarea păcatelor mele;

– pentru a le aminti oamenilor că Domnul Hristos și-a dat viața pentru noi;

– pentru binecuvântarea și dezvrăjirea României, care e prinsă în mrejele necuratului;

– pentru a reînvia tradiția ortodoxă a pelerinilor (”moșilor”), poate și pe aceea a nebunilor întru Hristos.

Pelerinajul constă în purtarea unei cruci de lemn de 3 metri lungime și 1,5 metri lățime, cu o greutate potrivită pelerinajului, de la Izvoarele Sucevei până la Giurgiu, iar apoi de la Cluj (Mănăstirea Florești) până la Iași, desenând o cruce deasupra teritoriului României. Punctul de întâlnire al brațelor crucii va fi la Toplița. În mod normal, pelerinajul ar trebui făcut de la Cernăuți (sau Hotin) până la Giurgiu și de la Cluj până la Chișinău, dar eu nu mai am pașaport.

Regula pelerinajului va fi că voi merge pe jos, purtând crucea pe umăr, atâta timp cât nu voi ieși din drumul precizat. Când și dacă voi ieși din drum ca să înnoptez, pot folosi un mijloc de transport (dacă voi găsi vreunul – ca să urc la o mănăstire, de pildă). La fel, la întoarcerea în drum. Voi dormi unde se va putea (mănăstiri, gări, autogări etc). Dacă se vor găsi doritori să mă ajute, îi voi lăsa să ridice crucea cu mâna, până la nivelul șoldului, din partea de la baza ei. Voi lega de cruce o banderolă pe care va sta scris ”Domnul Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu, și-a dat viața pentru noi!”.

Voi lua cu mine în pelerinaj ultima mea carte de versuri, ”Flori duhovnicești pentru Măicuța Domnului”. Această cărticică va costa 3 lei, pentru cei care își permit să o cumpere, va fi dăruită celor care o doresc dar nu au posibilități de a o cumpăra, și va fi lăsată la vânzare în diverse locuri la prețul de 20 de lei pentru 10 exemplare. Eventualii difuzori pot solicita de pe acum exemplare, la adresa mea de email (a se vedea pagina Contact). Doamne ajută!

Iată traseul și opririle, pe care sper să le respect:

Ziua 1 –  17 Martie : Citește în continuare

În noapte, departe…

Mihai Eminescu, poet.

Mihai Eminescu, la maturitate.

Bădiță Mihai, în noapte, departe,
se-nalță Iubirea ca un rug peste toate?
Se-nalță Iubirea pe un tron de lumină
în Lumea cea Vie, desprinsă de tină?

Ești viu într-aceea sau dormi în mormânt
și-aștepți să răsune-al heruvilor cânt?
Aștepți ca, strigând dintr-o trâmbiță mare,
Îngerul să ridice toți morții-n picioare?

Aștepți în uitare, bădiță Mihai?
Aștepți mângâierea visatului Rai?
Aștepți Adevărul, bănuit printre șoapte,
să rupă-ntunericul și tăcerea din moarte?

Atunci vom învinge, vestitule Crai?
Vom goni împreună pe-ai Visului cai?
Vor rămâne în urmă durerile toate?
Vom ajunge la Domnul Vieții, departe?

Două rugăciuni

Doamne, iartă păcatele robului tău Mihail și așează sufletul său acolo unde drepții se odihnesc, pentru această frumoasă Rugăciune.

Reacție la cele întâmplate la Mănăstirea Petru Vodă

Susținătorii taberei incriminate în comunicatul de pe siteul Mănăstirii Petru Vodă au avut o reacție dură. Potrivit lor, la Mănăstirea Petru Vodă s-a infiltrat într-adevăr securitatea, printr-un blogăr cu un stil agresiv, necreștinesc, deși el se pretinde creștin, fost jurnalist la controversata gazetă ”Ziua”, care l-ar controla pe monahul Filotheu, autorul comunicatului. Fratele Vasile susține și el această poziție.

Și mie mi se pare plauzibilă, pentru că în comunicatul menționat sunt multe lipsuri la nivelul argumentației, așa încât ura îndreptată împotriva celor doi călugări incriminați pare să nu aibă conținut. Se prea poate ca monahul Filotheu să fi fost bine intenționat în sinea sa, dar aflat sub o influență proastă.

Voi lăsa cele două postări despre Petru Vodă doar două-trei zile, până se lămurește situația.

Cântec pentru România (care se va ridica) din pământ

Unde sunt copiii României?
Unde sunt cei care nu mai sunt?…
Să privim în ochii nebuniei
care se petrece pe pământ!

Au murit în pântece de mame,
smulși din vis cu căngile de fier!
Au murit la ocne și canale,
răstigniți ca Domnul cel din Cer!

Au murit pe străzi strigând amarul
unei vieți de chin și de nevoi!
Au murit uciși de trădătorii
securiști și diavoli dintre noi!

Unde sunt copiii României?
De-i vedeți, aduceți-i-napoi!
C-au mâncat adâncurile gliei
ce era mai bun de pe la noi!

Unde sunt copiii României?
Unde sunt cei care nu mai sunt?…
Doamne, precum romburile iiei,
ei s-au strâns cu toții în pământ!

Dar va fi iar Ziua Tinereții
când Vei prăvăli acest decor…
Vor ieși atunci la lampa vieții
toți copiii-acestui trist popor.

Vor ieși în Soarele Dreptății,
în izbânda Fiului Ceresc,
toți cei care și-au dat focul vieții
pentru păsul nostru pământesc.

Vor ieși toți cei uciși degeaba,
cerând partea lor de viață-n cer.
Vor ieși cei morți la Periprava
și pe fronturi și-n al nopții ger!

Unde sunt copiii României?
Unde sunt cei care nu mai sunt?…
Doamne, rupe zeghea veșniciei
și preschimbă-n viață al lor cânt!

Mănăstirea Petru Vodă sub amenințarea SRI ?

Se pare că pe siteul oficial al Mănăstirii Petru Vodă a apărut pentru o vreme o scrisoare a obștii către SRI. Scrisoarea, semnată de monahul Filotheu, este redată integral de câteva bloguri, între care și Foaia Națională.

Acolo fie cineva e într-o mare sminteală (dar cine?), fie cineva (necuratul? SRI-ul?) a reușit să dezbine obștea.

Nu îmi dau seama exact de sitație, așa că vă îndemn să o priviți dintr-o perspectivă logică: există bănuiala că la Petru Vodă necuratul își va băga coada, fie ca să anestezieze acea obște atât de curajoasă prin prezentarea unora dintre călugării mai radicali ca fiind nebuni (cum susține o tabără), fie ca să provoace acolo un scandal de proporții, tocmai prin astfel de ”nebuni”, care să ducă la un nou ”caz” de felul celui de la Tanacu (cum susține cealaltă tabără), având ca urmare tot reducerea la tăcere a obștii. Doar scopul e clar…

Să vrea Dumnezeu să se lămurească toate, Adevărul să iasă la iveală, iar cei de la Petru Vodă să meargă, cu curaj, în lumina Adevărului.

Nou: Reacția taberei incriminate.

Forțele oculte

(în franceză, cu subtitrare engleză)

Regizorul filmului pe care îl puteți urmări mai jos, apărut în 1943 în Franța, a fost executat, prin împușcare, la 29 Martie 1949, pentru ”colaborare cu inamicul”.

Ceea ce spune el este adevărul despre lumea de azi. De fapt, doar o parte din adevăr, pentru că autorul nu intră prea mult în profunzimea lucrurilor și vede masoneria mai mult ca pe o mafie. Dar masoneria e și o structură spirituală satanistă, apărută în urma unui lung război purtat de diavol împotriva Bisericii și a rolului acesteia în lume.

Trăim într-o minciună uriașă. Faptele istorice ni se prezintă trunchiat, dintr-o singură perspectivă, cea a masoneriei. Comunismul a fost, se pare, un experiment al acestei forțe ascunse, menit să distrugă Credință într-o parte a lumii. Așa se explică și de ce i-au preluat masonii atât de repede și fără probleme pe activiștii comuniști și pe securiști după încetarea experimentului. Scopul declarat al acestor demenți este ”eliberarea omului” (de normele morale sădite în sufletul acestuia de către Dumnezeu și de tradiția sa), iar cel adevărat înrobirea lui totală, controlul desăvârșit al tuturor acțiunilor lui – care se va realiza printr-un cip introdus sub piele, pecetea fiarei despre care ne vorbește Apocalipsa.

Istoricul francez Pierre Hillard face o prezentare foarte precisă a situației:

”Trebuie să privim istoria Franței și pe cea a lumii la o scară largă. De fapt, 1789 e o consecință logică a Renașterii și a Reformei, care au început în secolul XVI și au fost matricile în care s-a format, începând din 1717, ideologia masonică. Prioritate a omului, materialism feroce, morală evolutivă, ideologii de substituire, disoluție a națiunilor, amestec al populațiilor și ajungere la putere a unei clici homosexuale infernale, caracterizează acest proces lung, lansat acum cinci sute de ani, care pare să se concretizeze în acest debut de secol XXI în forma unei lumi orweliene.”

Un interviu cu Părintele Iustin Pârvu

Părintele Iustin Pârvu răspunde la multe dintre întrebările noastre stringente:

Actele biometrice și lepădarea Credinței

Care e legătura între Actele Biometrice și lepădarea Credinței? Sunt creștini, ba chiar și preoți care ne zic că între acestea nu ar fi nicio legătură. Lepădarea de Credință va fi, zic ei, un act absolut explicit. Potrivit lor, cineva va veni să te întrebe ”Te lepezi de Hristos?”, iar tu vei răspunde. În cazul lepădării ți se va aplica pecetea fiarei, pe frunte sau pe mâna dreaptă, în caz contrar, ți se va tăia capul. Cei care vă prezintă acest scenariu sunt, cel mai probabil, profeți mincinoși.

Nicăieri în Apocalipsă nu se vorbește de o astfel de întrebare adresată oamenilor, de o astfel de lepădare formală. În Apocalipsă se spune că toți oamenii pământului vor fi convinși să își pună pe mâna dreaptă sau pe frunte, semnul fiarei. Iar aceasta va fi opera profetului mincinos, ajutorul antihristului: ”Şi ea (a doua fiară – n.m.) îi sileşte face (Atenție! Aceasta e traducerea exactă!) pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, pe cei bogaţi şi pe cei săraci, pe cei slobozi şi pe cei robi, să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. (…) Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.”

Asta spune Sfântul Ioan Evanghelistul, care este un apostol și un profet adevărat. Deducem, logic, că lepădarea Credinței nu se face prin abandonarea verbală sau scrisă a Domnului Hristos, ci prin acceptarea însemnelor necuratului.

Aceste însemne sunt deja prezente în viața noastră. Codurile de bare ale tuturor produselor comercializate în România conțin trei linii duble mai lungi, una la începutul codului, alta la mijlocul său și alta la finalul codului. Aceste linii sunt citite de aparatul de scanat ca fiind cifra șase.

Actele biometrice reprezintă primul pas în punerea acestui însemn satanic asupra noastră. Dar și primul pas în năruirea libertății umane. Aceste acte conțin un microcip, un microprocesor care stochează date personale. Cei care le vor accepta vor putea fi scanați, cu niște aparate speciale, de la distanță, ca niște produse. Cei care îi vor scana vor ști multe despre ei.

În timp, aceste acte biometrice (carte de identitate, pașaport, permis auto, card bancar) vor deveni un singur act, fără de care omul nu va mai putea face nimic.

Următorul pas în acceptarea însemnelor diavolului va fi acela al renunțării la acest act, fie sub pretextul faptului că actele se pot pierde, fie sub acela al ”grijii” Sistemului față de sănătatea noastră, fie sub amândouă. Cipul va fi introdus direct sub pielea mâinii drepte a oamenilor. Acest lucru a devenit deja o realitate. În Statele Unite se implantează deja astfel de cipuri (care emit unde radio) în mâna dreaptă sub pretextul faptului că prin aceste cipuri se poate verifica de la distanță starea de sănătate a respectivilor oameni.

Aceste implanturi cu cip vor fi obligatorii, iar aceste cipuri implantate reprezintă, în mod clar, pecetea satanei.

Cum în România actele biometrice vor fi, din 2014, „oferite” tuturor, și cum mult sprijin nu găsim la conducătorii Bisericii, aflați sub influența masonilor, soluția pe care o propun eu este aceea a protestelor, sub orice formă. Dar fără rugăciune, cât mai multă, nimic nu vom izbândi. Lucrurile sunt avansate, iar masonii impun aceste acte biometrice în întreaga lume.

Dacă acceptați actele biometrice, sub cuvânt că ele nu sunt încă pecetluirea, veți fi părtași la construirea sistemului tehnic și comercial care va permite pecetluirea!

Actele nu sunt o obligație, ci un drept, un drept care poate fi refuzat! Cereți în locul actelor biometrice adeverințe de hârtie, fără coduri și însemne, scrise și semnate!

Cine și de ce mă citește

NOU: Datele problemei s-au cam schimbat, pentru că în ianuarie 2014 acest blog a stabilit un nou record de vizionări: 9988. Statisticile acestei luni sunt: aici.

WordPress, portalul care găzduiește și acest blog, pune la dispoziția utilizatorilor săi o seamă de instrumente statistice foarte interesante. Cu ajutorul lor, pot face un bilanț destul de pertinent al activității acestui blog: Citește în continuare