Doi melci

Am ajuns vineri 18 iulie 2014 la București din rațiuni pe care, ca să nu smintesc pe nimeni, le voi povesti poate, în alt registru, într-un roman umoristic.

La București m-a găzduit prietenul Ciprian Voicilă, care avea această posibilitate pentru că soția și fetița sa erau în vacanță.

Nu mai povestesc cum au decurs cele trei zile pe care le-am petrecut în capitală, ci voi trece la subiect: Duminică am mers la Sfânta Liturghie la Biserica ”Sfântul Nicolae” de la Drăgănescu, frumosul lăcaș pictat de Părintele Arsenie Boca.

Aveam de făcut treizeci de kilometri până acolo.

Ieșim din București și mă tentează să-i spun lui Ciprian că de fiecare dată când mă duc la Părintele Arsenie Boca, acesta îmi dă un semn pe parbrizul mașinii. Niște stropi mari, ca niște lacrimi, deși e soare. Am mai scris despre asta pe blog: legătură. Dar nu îi mai împărtășesc lui Ciprian acest gând, de teamă că acum nu se va mai adeveri.

Un pic mai încolo, nu știu cum vine vorba și vreau să-i spun însoțitorului meu care a fost prima mea amintire: un melc cățărându-se pe un copac. Potrivit părinților mei, trebuie să fi văzut acel melc în grădina casei în care eram găzduiți pe când aveam trei-patru ani, în Schei. Dar îmi cenzurez și acest gând. ”Ce-are a face?”, îmi spun, ”De ce să-i spun lui Ciprian asta? Ca să-mi dau importanță?”

Imediat după asta, pe parbrizul mașinii mele apare un melc. Un melc mic, cu tot cu cochilie, care, deși aflat în bătaia curentului iscat de mașina care circulă cu nouăzeci de kilometri la oră, își întinde gâtul și încearcă să-și scoată coarnele, curajos, de partea cealaltă a geamului, chiar sub nasul meu.

Îl privim amândoi siderați, concluzionând că trebuie să fi căzut din vreun copac.

E foarte ciudat că nu se strânge în cochilie, cum ne-am fi așteptat, ci își tot învârte căpșorul ca pe un mic periscop.

Opresc mașina și îl iau de acolo.

Pâna la Drăgănescu, melcul nostru își continuă aventura exuberantă. În loc să se strângă în cochilie, el se tot învârte pe foile de hârtie pe care îl ține Ciprian, apoi se cațără curios pe mâna lui.

După ce îi spun lui Ciprian tot ce nu îi spusesem, devine evident că apariția melcului nu e un fapt comun.

La Drăgănescu mai găsesc încă un melc, de aceleași dimensiuni, strâns în cochilie, pe capotă. Îi așezăm pe amândoi în iarba de pe marginea drumului și ne îndreptăm către frumoasa biserică pictată de Părintele Arsenie Boca.

Anunțuri
Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Comentarii

  • Iacoboaie Radu  On 23 Iulie 2014 at 22:33

    OFF TOPIC

    Există un filmuleț de 39 de minute care cred eu că merită văzut de toți frații noștri ortodocși:
    Monahul Teodot-Reînhumarea Părintelui Gheorghe Calciu.

    Este cel mai bun interviu al său și veți vedea că monahul Teodot vorbește cu putere și curaj, în același Duh al Adevărului ca și sfinții părinți Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu-Dumitreasa, la care de altfel are o mare evlavie.

    MASONII SAU EVREII SIONIȘTI SUNT CEI CARE AU CERUT ȘI REALIZAT ÎNGROPAREA MOAȘTELOR SFÂNTULUI PĂRINTE GHEORGHE CALCIU-DUMITREASA. DACĂ NU SE VOR CĂI ȘI SE VOR OPUNE ÎN CONTINUARE CANONIZĂRII ȘI CINSTIRII SFINTELOR MOAȘTE ALE SALE, ÎȘI VOR PRIMI PLATA DE LA DUMNEZEU.
    UNDE OARE S-A MAI POMENIT ÎN LUME SĂ SE ÎNGROAPE SFINTE MOAȘTE DE CĂTRE BISERICĂ?! MARE PĂCAT! TRUPUL SFINȚILOR APARȚIN BISERICII ORTODOXE DREPTSLĂVITOARE.

  • Iani  On 23 Iulie 2014 at 23:57

    Un semn de la parintele Arsenie, poate

  • Iacoboaie Radu  On 24 Iulie 2014 at 0:17

    OFF TOPIC (2)
    Există de asemenea un alt film mai scurt realizat de televiziunea Kanal D: Calugar batut pentru a tine secret minunile parintelui Calciu.

    Aflăm astfel că s-a dorit cu orice preț reînhumarea părintelui Calciu! Chiar și actualul stareț Hariton Negrea a fost implicat.
    ESTE FOARTE IMPORTANT SĂ ÎNȚELEGEM CU ADEVĂRAT CE S-A ÎNTÂMPLAT ATUNCI ÎN ACELE ZILE. AU FOST MINUNI MARI… PĂRINTELE A MIȘCAT DIN MÂINI ȘI DIN PICIOARE… IAR LA ÎNCEPUT UN CĂLUGĂR A FOST BĂTUT PENTRU CA LUMEA SĂ NU AFLE DE DESHUMAREA PĂRINTELUI CALCIU!

    PATRIARHIA AR TREBUI SĂ NE EXPLICE DE CE A ÎNTÂRZIAT ATÂT DE MULT CU CANONIZAREA SFINȚILOR ÎNCHISORILOR COMUNISTE ȘI DE CE NU DOREȘTE NICI ASTĂZI ACEST LUCRU. MONAHUL TEODOT SPUNEA ÎNTR-UN INTERVIU, CĂ PRIN CANONIZAREA LOR S-AR AFLA ȘI CINE I-A PRIGONIT ȘI TORTURAT… AȘADAR POLITICA ESTE DE VINĂ. COMUNIȘTII ȘI EVREII SIONIȘTI…
    UNEI JURNALISTE, CARE DĂDEA EXEMPLUL CANONIZĂRII LA CATOLICI A MONSENIORULUI GHICA ȘI A ALTORA, CARE ÎNTREBA DE CE LA NOI NU SE FAC CANONIZĂRI, I S-A RĂSPUNS SEC CĂ … NU ESTE MOMENTUL!!!
    DAR, NE ÎNTREBĂM ȘI NOI, ÎN MOD LEGITIM, CÂND VA FI MOMENTUL? VA MAI EXISTA EL VREODATĂ?…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s