Părintele Arsenie – cel mai mare sfânt al României

Părintele Arsenie Boca

Cunoașteți deja întâmplarea minunată pe care am trăit-o în urmă cu un an și ceva la groapa Părintelui Arsenie, când a apărut Însuși Părintele, sub chipul unei femei înalte, cu ochi albaștri. Poate ați citit și acatistul pe care i l-am compus Părintelui și rugăciunile de lângă acatist.

Acum vă voi vorbi despre întâlnirile și întâmplările pe care le-am trăit săptămâna asta la pomenirea Părintelui, în cele două zile și jumătate pe care le-am petrecut la Prislop.

Pe băncuțele de lângă mormântul Părintelui s-au povestit atâtea întâmplări minunate, încât ar trebui să se mai scrie zeci de cărți ca să fie cuprinse toate. Eu însumi, într-o oră petrecută acolo, am vorbit cu o femeie de la Bacău care se vindecase de cancer și cu una de la Buzău, Ileana, care îl văzuse pe Părintele Arsenie, în chip de bătrânel, pe băncile de lângă altarul de vară, unde făcuse poze, iar apoi, în chip minunat, și lângă groapă. Firește, moșneagul cel retras și prezent în două locuri, nu apăruse în acele poze. Au mai fost întâmplările recente sau aflate recent povestite de duhovnicul mănăstirii – două cazuri de vindecare de cancer de sân (iar uneia dintre vindecate Părintele i-a spus, foarte frumos: „Măi, haide să le arătăm medicilor ăstora că există un Medic mult mai mare decât ei”), vindecarea, la Crucea Părintelui, a unui copil surdo-mut și vindecarea unui copil paralitic.

Mi-a arătat Părintele, foarte clar, ce să fac și într-o neliniște personală, cu care i-am bătut la cap pe mulți duhovnici și la care, dintre Părinții cunoscuți sau căutați, doar Părintele Justin, tot în duh, mi-a mai dat aceeași rezolvare, aparent „necanonică”.

Iar în fața unui gând al meu de-a dreptul deșuchiat, Părintele mi-a șoptit cu blândețe (și l-am auzit foarte clar): „Gândul acesta nu vine din lacrimi”…

Dar întâmplarea care m-a emoționat cel mai tare s-a petrecut la plecarea de la Prislop. Îmi încălzeam mașina și a venit la mine o femeie, ca să o iau până la Hunedoara. Am decis, așadar să merg pe acolo. Având mașina burdușită de cărți și acatiste, aveam un singur loc, iar când prietena femeii mi-a zis să nu o iau pe ea singură, că sunt împreună, am întrebat-o dacă nu vrea totuși să rămână. Simțeam un fel de neliniște – oare nu ar fi trebuit să încerc să mai fac un loc în spate? Era destul de frig și nu m-am apucat de asta… – și eram, cumva, nemulțumit de întreaga situație creată, mai ales că femeia părea să nu știe unde vrea să meargă, în Hunedoara… Dar am plecat, iar pe drum am fost încântat că am luat-o pe această pelerină. O cheamă Elisabeta Hogea și e din Galați. L-a cunoscut pe Părintele și a fost la el, la Drăgănescu. Când s-a dus prima dată la Sfântul Arsenie, la Drăgănescu, acesta întreba pe fiecare cu ce necazuri a venit. Când a ajuns în dreptul ei, ea, fiind încă o copilă, s-a blocat, neștiind ce să spună. Atunci Părintele i-a spus exact necazul pentru care venise.

– Am fost la mulți duhovnici, și la Părintele Cleopa, și la Părintele Paisie… dar niciunul nu era ca Părinele Arsenie. Părintele Arsenie a fost unic! Niciunul nu se compară cu el! Știa tot despre tine…, îmi spune femeia, iar eu știu bine că e așa.

Apoi îmi povestește o altă întâmplare trăită în preajma Părintelui, cu o fată foarte sulemenită și aranjată, pe care Părintele a luat-o tare de cum a văzut-o: „Ești ca un drac! Ești mai neagră decât sinuciderea aia la care te tot gândești!” Iar femeia respectivă a izbucnit în plâns înaintea tuturor și a mărturisit că pentru asta venise, că nu-i dau pace gândurile de sinucidere…

Dar câte nu văzuse și auzise această femeie în preajma Părintelui! Îi povestesc și eu arătarea minunată de la mormânt și cum, orbit fiind, nu mi-am dat seama atunci ce se întâmplă.

O întreb apoi cum era Părintele. Era înalt și avea vorba tare blândă. Era îmbrăcat într-un halat și purta galoși, îmi spune femeia. „Dacă nu ai fi știut cine e, l-ai fi putut lua drept un om oarecare…”

La Hunedoara opresc mașina și îl întreb pe un om aflat într-o mașină, la semafor, unde e Poliția. Într-acolo trebuia să merg (și să vedeți ce interesant… înainte să aflu unde vrea să ajungă femeia, l-am întrebat pe Părintele unde să merg de la Prislop, iar în fața mea, îndată, a apărut o mașină de Poliție; neînțelegând, l-am mai întrebat o dată, și imediat a mai apărut o mașină de Poliție – cred că Părintele are și oleacă de umor). Omul din mașină a zis „Fac la dreapta. Vino după mine.” Și m-am dus după el. Ne-a condus, pe o cale întortocheată, până în fața Poliției. Apoi, după ce ne-a salutat grăbit, a întors mașina și a plecat. Noi eram în picioare, știind că această călăuză minunată a fost un ajutor trimis de Părintele. Iar omul chiar semăna cu Părintele, în perioada de după ce i se luase preoția.

Acestea sunt doar câteva lucruri pe care le-am văzut și auzit eu. Dar câte nu se vor fi întâmplat și povestit la Prislop? Am credința că acolo se fac minuni mari în fiecare zi.

Părintele Arsenie e cel mai mare sfânt pe care l-a dat pământul românesc. „Toate darurile închise în destinul nostru, sunt îngrădite cu suferinţe, şi numai la atâtea daruri ajungem, prin câtă suferinţă putem răzbi cu bucurie. Numai atâta bine putem face, câtă suferinţă putem ridica de pe el. Numai atâta mângâiere putem aduce între oameni, câtă amărăciune putem bea în locul celor ce vrem să-i mângâiem. Atâta strălucire va arăta iubirea de Dumnezeu şi de oameni în noi, sau atât de puternice vor fi mila şi adevărul în noi, câtă văpaie de ură înfruntăm bucuroşi pentru Dumnezeu şi oameni. E bine de ştiut şi faptul că darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi, cu seninătate, orice potrivnicie în calea darului şi, răbdând cu linişte, toate piedicile cad pe rând, printr-o nevăzută rânduială dumnezeiască.”

Cine dintre noi ar mai fi putut spune asemenea cuvinte? Cine ar mai fi putut să vorbească atât de încărcat, atât de filosofic, în cuvinte atât de simple? Niciunul dintre marii duhovnici contemporani nu are atâta înțelepciune și atâta dragoste, atâta cultură și atâta trăire duhovnicească, atâtea daruri și asemnea har… Niciunul dintre sfinții României nu și-a dăruit sufletul în asemenea măsură Lui Dumnezeu și aproapelui lor precum a făcut-o Părintele. E mare Părintele Justin și mare e Sfântul Ștefan. E mare Cuviosul Daniil de la Voroneț, mare cuvioasa Filofteia și mare e Cuvioasa Parascheva. E mare Mucenicul Daniil Sandu Tudor, mari Mucenicii Brâncoveni și mare Mucenicul Valeriu Gafencu. Au avut și au daruri dumnezeiești Părintele Sofian Boghiu, Părintele Teofil Pârâianu, Părintele Cleopa, Părintele Paisie Olaru, Părintele Ilarion Argatu, Părintele Arsenie Papacioc, Părintele Proclu, Părintele Rafail Noica și alți călugări și pustnici… Dar niciunul dintre aceștia – poate nici toți la un loc – nu au avut atâtea daruri și nu au făcut atâtea minuni câte a avut și făcut Părintele Arsenie.

Îl sfătuiesc pe orice detractor al Părintelui, că mai sunt și din aceștia, să se ducă să stea trei zile la Prislop. Dacă are un strop de Credință și dacă va încerca să intre în vorbă cu oamenii pe care îi va întâlni la groapa Părintelui, se va întoarce de acolo plângându-și cu amar vorbele necugetate la care îl împingea necuratul.

Părintele Arsenie e viu și lucrător întru Domnul, gata să îi întindă oricui mâna sa binefăcătoare și gata să întărească pe oricine în Credință. Dacă ne-a dat Dumnezeu un așa mare dar, să ne folosim de el.

P.S.: Pe drumul către Părintele Arsenie am avut încă o descoperire interesantă. Părintele Dositei, de la Mănăstirea Lupșa, aflat acum la Mănăstirea Florești pentru niște cursuri de la Teologia clujeană, călugăr care a viețuit vreme de șapte ani la Athos, mi-a spus că exact în zona unde voisem eu să mă pustnicesc la Sfântul Munte (a se vedea „Pustnic pentru o noapte”) au fost cândva chiliile unor sihaștri români care au fost alungați de greci pentru că se așezaseră acolo ilegal.

Anunțuri
Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s