Tag Archives: Cristi Dănileț

Dicționar de prostii primite „de-a gata” (8)

„Dreptul la blasfemie”

În Franța, după evenimentele petrecute la jalnicul săptămânal pseudo-umoristic „Charlie Hebdo”, s-a pornit o adevărată furtună mediatică a „dreptului la blasfemie”.

Ba chiar conducătorii francezilor, care nu se pot numi francezi, au descoperit în Alsacia o lege veche care interzicea blasfemia și s-au grăbit să o anuleze.

Povestea nu a ajuns încă la noi, dar merită discutată, pentru că există o poruncă dumnezeiască foarte clară, întărită și de Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu: „Să nu iei Numele Domnului în deșert”. (Iar Domnul Hristos ne-a spus că vom fi judecați pentru orice vorbă deșartă – a se vedea capitolul precedent.)

Sunt destule expresii fixate în limbă care încalcă această poruncă. De la înjurături, pe care nu le voi reproduce aici, până la diferite „vorbe de duh”, cum ar fi, de pildă, „Până la Dumnezeu te mănâncă sfinții”.

Evident, această expresie nu se referă cu adevărat la încercarea omului de a ajunge la Dumnezeu.

Ea se aplică mai mult în situații de viață obișnuite și se referă la cât de greu e să ajungi în vârful unei ierarhii unde ai de rezolvat o problemă.

Dar, din păcate, fiind o referință atât de concretă, această expresie este o blasfemie.

Cei care cunosc puterea și lucrarea Lui Dumnezeu, cei care își hrănesc sufletele cu rugăciune și cu slujbele Bisericii, știu cât de departe de adevăr este această expresia, înțeleasă în sensul ei concret.

„În Hristos toți suntem una”, spune Sfântul Apostol Pavel, iar asta înseamnă că lucrarea creștinismului e unificarea în duh – strădania tuturor creștinilor de a dobândi Duhul Sfânt.

Iar cei care L-au dobândit pe Duhul Sfânt, parte a Sfintei Treimi, sfinții, sunt, de fapt, locuiți de Dumnezeu.

Fiind consubstanțiali Duhului Sfânt, locuiți de acesta, ei lucrează în același sens cu Creatorul nostru, care e iubire și care își propune să îi salveze pe toți oamenii care își îndreaptă inimile împovărate către El.

Mai mult, cunoaștem, din experiența succesivă a duhovnicilor îmbunătățiți, că sfinții trecuți la cele veșnice intervin în viețile noastre pentru a încerca să ne ducă spre Dumnezeu, iar nu să ne îndepărteze de El.

Și atunci, logic, expresia corectă ar trebui să fie „Până la Dumnezeu te ajută sfinții”.

Mai sunt în limba română și alte expresii care nu ar fi trebuit să-și găsească loc în vocabularul unui popor creștin.

De la „a face pe mironosița” s-a ajuns la denaturarea cuvântului „mironosiță”, folosit acum cu o conotație negativă.

Dar mironosițele erau „purtătoarele de mir”, femeile care au mers la Mormântul Domnului Hristos și nu l-au găsit acolo, Duminică dimineața, în ceea ce am putea numi prima Duminică a Credinței noastre.

Pentru creștini, cuvântul „mironosiță” este un cuvânt încărcat de sfințenie.

Dar ce treabă are necuratul în afară de a arunca astfel de necurății în direcția Lui Dumnezeu?

Și ce treabă au sioniștii, în afară de a finanța mijloace mass-media pretins libere, care le propagă ideile în societate, căutând să o pervertească?

Părintele Arsenie Boca spunea că trebuie să îi privim cu milă pe toți cei care se lasă prinși de cumplita boală a injuriei. Și să ne rugăm pentru ei.

Iar Sfântul Ioan Gură de Aur scria, în privința blasfemiatorilor: „Dacă auzi pe cineva hulind la răspântie sau în for, du-te la el și dojenește-l; și chiar dacă trebuie să-l lovești, nu pregeta: izbește fața lui cu palma, lovește gura lui, și sfințește-ți mâna ta prin această lovitură. Și dacă te va învinovăți cineva și te va duce la judecată, nu te împotrivi; și dacă judecătorul de pe tribuna lui îți va cere socoteală, spune-i, fără sfială, că a hulit pe Regele îngerilor.”

„Dreptul la blasfemie” este doar unul dintre rezultatele groaznice ale cursei de „eliberare” a omului de propria sa conștiință și de legile cu care l-a îngrădit Creatorul său. El se află într-o contradicție flagrantă cu agenda Sistemului. Dumnezeu poate fi blasfemiat, dar evreii și homosexualii sunt intangibili! Iată la ce s-a ajuns!

Ni se pregătesc și altele. Judecătorul Cristi Dănileț, membru al Consiliului Superior a Magistraturii, afirmă că ar trebui permisă și zoofilia, „dacă animalul nu țipă de durere”: https://www.activenews.ro/stiri-social/Judecatorul-Cristi-Danilet-este-de-acord-cu-zoofilia-daca-animalul-nu-tipa-de-durere-128862

Cum a ajuns un asemenea individ în Consiliul Superior al Magistraturii? Ce a ajuns școala românească? Și spre ce ne îndreptăm?

Suntem împinși spre distrugere morală totală de o mână de sioniști, Soroș și compania, care finanțează toate spurcăciunile de pe pământ. Dar în spatele lor e diavolul.

Iar soluțiile noastre sunt rugăciunea, îmbunătățirea sufletească, spovedania și redescoperirea drumului către Dumnezeu.

Anunțuri