Fericit acela…

Fericit acela ce, precum Ulise,
a plecat în lume cum plecăm în vise,
iar soția-acasă sfânt l-a așteptat
fără să primească alt bărbat în pat…

Fericit acela ce, precum Orfeu,
și-a făcut din Artă chiar mormântul său
și trăiește astăzi, mângâiat de vise,
în ale Gândirii largi cămări deschise.

Dar mai sfânt acela ce, precum Hristos,
a pornit în praful drumului pe jos,
lepădat de toate, părăsit de toți
și pândit din umbră de diavoli hoți…

E mai sfânt acela ce, precum Iisus,
a ales doar Viața Veșnică, de Sus,
și-a lăsat această viață trecătoare
să se stingă iute, cum se stinge-o floare.