Category Archives: Marius Ianuş

Iertați-mă

Aș vrea să îmi cer iertare față de mai multe persoane pe care le-am bălăcărit de-a lungul vremii, cum mi-a venit la gură, lăsându-mă pradă mândriei și mâniei firii mele păcătoase și încălcând porunca iubirii aproapelui dată de Domnul nostru Iisus Hristos.

Iartă-mă, Părinte Mircea.
Iartă-mă, Răzvan Voncu.
Iartă-mă, Luminița Marcu.
Iertați-mă, toți cei din echipa „Rocinante”.
Iartă-mă, Eugen Uricaru.
Iartă-mă, Ion Bogdan Lefter.
Iartă-mă, (suflete al lui) Aleandru Mușina.
Iartă-mă, Ovidiu Chihaia.
Iartă-mă, Claudiu Komartin.
Iartă-mă, Marius Chivu.
Iartă-mă, Florin Măduţa.
Iertați-mă, Cristina Foarfă, Maria Elisabeta Boamfă și întreagă echipă Bookaholic.
Iartă-mă, Ruxandra Novac.
Iartă-mă, Ionuț Chiva.
Iartă-mă, Dumitru Crudu.
Iartă-mă, Vladimir Us.
Iartă-mă, Alexandru Buruiană.
Iartă-mă, Andreea Toma.
Iartă-mă, Gabriel Chifu.
Iartă-mă, Daniel-Cristea Enache.
Iartă-mă, Nicolae Manolescu.
Iartă-mă, Ion Mircea.
Iartă-mă, Bogdan Jitea.
Iartă-mă, Andreea Grecu.

Iartă-mă, Costi Rogozanu.
Iartă-mă, Petru Romoșanu.
Iartă-mă, Simona Popescu.
Iartă-mă, Caius Dobrescu.
Iartă-mă, Dan Lungu.
Iartă-mă, Dan Sociu.
Iartă-mă, Răzvan Țupa.
Iartă-mă, Ștefan Manasia.
Iartă-mă, Ramona Fărăian.

Iertați-mă, toți cei care știți că v-am greșit cu ceva.

Sunt un om rău, dirijat de ură.
Afirmațiile mele pline de răutate despre diferiți oameni au fost fie foarte exagerate, fie de-a dreptul mincinoase.
Mă îngrozesc, uitându-mă pe această lungă listă, câtor oameni le-am făcut rău cu vorbele mele pline de otravă…
Dar sigur nu îi țin minte pe toți.
Am împroșcat otravă în jurul meu în continuu, ignorând faptul că adevăratul nostru dușman este diavolul, nu oamenii și slăbiciunile lor.
Recunosc că merit toate necazurile vieții mele. Și încă Dumnezeu s-a arătat prea milostiv cu mine.

Reclame

Humorul, cel mai trist pârâu

Trec peste valea Humorului cu firul ei de apă,
am fost bătut de Dumnezeu pe drept cuvânt, pentru desfrâu…
Obcinele împădurite stau deoparte, orașul e preșul camioanelor,
iar Humorul e cel mai trist pârâu.

Unde, în ce colț uitat al acestei ierni, aș putea găsi
ceva care să-mi facă bine, un suflet străveziu?
Pe aici se trece de la Suceava la Dorna,
iar Humorul e cel mai trist pârâu.

Pe malul Moldovei, pe malul vieții

Toate se duc inconștiente spre moarte,
numai pe mine moartea nu mă ia…

Eu nu voi învăța niciodată să râd,
așa că ia-mă, Doamne,
viața e prea lungă pentru mine,
eu nu mai pot să rabd.

Ia-mă sau aruncă-mă iar în apa vieții
cu tot ce-mi trebuie ca să răzbesc în ea.