Ziarul „Lumina” a scris despre paşii mei mărunţi în credinţă: link
Lună: mai 2010
În atenţia editorilor mei
Trebuia să apar anul ăsta în trei antologii. Cu ocazia asta văd cît de adînc a lucrat diavolul, prin cît de greu îmi e să scap de smintelile pe care le-am aruncat în lumea lui Dumnezeu.
Fac publice mesajele mele către toţi editorii acestor antologii ca să ştie că le-am cerut să îmi scoată textele renegate din ele.
În atenţia domnilor Călin Vlasie şi Gheorghe Erizanu, Citește în continuare „În atenţia editorilor mei”
Diavolul a pierdut o luptă la Chişinău
Ultimul meu editorial din VIP: link
Curcubeu peste valea Tărlungului
14.05.2010
Chiar în spatele casei mele arată Dumnezeu chiar acum
Semnul Legămîntului dintre El şi om, să îmi dea veste,
să îmi aducă aminte şi să-mi arate cum izbucneşte
Semnul lui Dumnezeu după lupta cea grea.
Doamne, fie ca acest curcubeu
să fie legămîntul viu între Tine şi mine.
(Tocmai m-a sunat taică-miu pămîntesc
cînd admiram Puterea Ta
şi scriam această mărturie.)
Tată ceresc, fie ca acest curcubeu care acum se topeşte
să îmi rămînă în minte – legămînt între Tine şi mine.
Întăreşte puterea credinţei mele şi fă să merit
iubirea uluitoare pe care mi-o arăţi.
Rugăciuni, mulţumiri
Doamne, îţi mulţumesc pentru ce mi-ai arătat azi
şi în toate zilele vieţii mele,
chiar dacă n-am fost în stare să văd întotdeauna…
Doamne, scrie pe mine Numele Tău,
să ştie toţi că Îţi aparţin Ţie.
Doamne, îţi mulţumesc că mă aduci mereu
cu cei care te slăvesc şi se închină Ţie
cutremuraţi de dragostea şi de frica Ta.
Eşti Infinit şi-mi ajuţi mie!
Lucrarea Ta e uluitoare!
Doamne, scrie pe sufletul meu Numele Tău,
să ştie toţi că Îţi aparţin Ţie.
Oriunde, oricînd: Dumnezeu
Ieri mi s-a întîmplat un lucru care merită pomenit. Am fost acasă la Mihai Vakulovski, în Răcădău. Mi-am parcat maşina pe strada de deasupra blocului său, cea de sub Tâmpa, pe locul de parcare al cuiva. Eu nu îmi las maşina pe locuri marcate, dar acum am parcat cumva împins de împrejurări şi am simţit că e foarte bine că fac aşa.
Am stat două-trei ore la Mihai, am făcut schimb de filme, le-am povestit, lui şi Carminei, cîteva din gîndurile mele, am discutat.
La plecare, Mihai m-a condus pînă la maşină. Văzuse pe geam pe unde e şi îmi povestise despre proprietarul locului de parcare cu pricina, că e un om harnic şi foarte de treabă, dintr-un bloc vecin, care mereu meştereşte ceva pe lîngă blocuri. Am ajuns la maşină şi am găsit în spatele ei dacia 1300 a omului, barîndu-mi drumul. (Şi eu am un automobil mai bătrîior, din ’86.) Am auzit muzică în maşină şi ne-am dat seama că o să vină curînd şi am început să aşteptăm. Să nu uit, pe bordul omului erau două iconiţe, una a Măicuţei Domnului şi alta a Domnului nostru Iisus Hristos, ca şi pe bordul maşinii mele. Am vrut să claxonez, dar claxonul nu îmi mergea. Am deschis capota, ca să verific legăturile, dar mi-am schimbat gîndul. I-am zis lui Mihai:
– O să mă rog lui Dumnezeu să vină omul. Citește în continuare „Oriunde, oricînd: Dumnezeu”
Nu sînt în măsură să judec
Nu sînt în măsură să judec. Am păcatele şi neputinţele mele, pe care sper ca dorinţa mea sinceră de mîntuire, care e tot ce am bun, să le poată spăla… Vieţile altora nu mă privesc. (Nici chiar ale celor care s-au amestecat mînaţi de demon în viaţa mea…)
Poeţii din Braşov
- Mesaj al lui Marius Ianuş pentru poeţii braşoveni, prin intermediul fratelui poet Daniel Pişcu
Poeţii din Braşov au nevoie
fiecare de cîte o vitrină
ca să-şi expună rătăcirile.* Citește în continuare „Poeţii din Braşov”
Marius Ianuș 